Gărâna Jazz Fest 2010 are program:

Joi 22 iulie – ora 19.00
FUNKY GROWL – România
ELINA DUNI QUARTET – Elveția

Vineri 23 iulie – ora 19.00
BELA FLECK, ZAKIR HUSSAIN & EDGAR MEYER – SUA, India

Sâmbăta 24 iulie – ora 18.00
MARCIN WASILIEWSKI TRIO – Polonia
WOLFERT BREDERODE – Olanda
WOLFGANG MUTHSPIEL – Austria
DJABE – Ungaria

Duminică 25 iulie – ora 18.00
BEGA BLUES BAND – România
PATRICIA BARBER – SUA
DAN BERGLUND’S TONBRUKET – Suedia

prima seară, 23 octombrie
Richard Bona
probleme cu sunetul la monitorizarea de pe scenă, două microfonii l-au făcut pe Richard Bona să îi roage pe sunetişti să lase totul cum era la început.
Eliane Elias
spre sfârşitul recitalului lăsaţi fără lumină pe scenă, noroc că nu citeau după partituri.

a doua seară, 24 octombrie
Power of Three – Chick Corea, Lenny White, Stanley Clarke
pe ultima piesă din recital s-a pornit gongul din sală, care invita lumea să intre, Stanley Clarke uimit, nu ştia ce se întâmplă.

ultima seară, 25 octombrie
Branford Marsalis Quartet
am rămas fără cuvinte, cu Joey Calderazzo – Piano, Justin Faulkner – Drums, Eric Revis – Bass
Mike Stern Band
Mike Stern în faţă, dar în spate era armata rusă şi tot poporul chinez, adica Dave Weckl.

Iată şi programul la Bucureşti Masters Of Jazz 2009:
23 – octombrie
Richard Bona, Eliane Elias
24 – octombrie
Power of Three (Chick Corea, Stanley Clarke, Lenny White)
25 – octombrie
Mike Stern Band, Branford Marsalis

Ultima zi şi gata
Viţa de Vie, au sunat bine erau motivaţi probabil de un popor numeros venit să îi asculte şi de concertul NIN din seara precedentă, unde i-am văzut prin public.
Guerrillas, cu bateristul de la The Mushroom Story
Freestylers, destul de ok
Grimus, intresanţi pentru mine, care nu i-am văzut niciodata până acuma live.
Timpuri Noi, nu îmi place nou concept de a cânta piesele fără bass înlocuit de sampler, aiurea
Tankcsapda, eram chiar în faţa scenei pentru poze, după a doua piesă am plecat de-acolo îndată ce am văzut ca din pogo ieşeau pe rând unu câte unu cu nasul spart.
Péterfy Bori & Love Band, mişto gagica de la voce
The Prodigy, toată peninsula era strinsă ca pentru ultimul act, îmi plăceau prin ’94-’96, acuma parcă nu mai cântă muzică, bubuiala maximă cu lume în extaz
Haydamaky, 50 de persoane ce nu erau la Prodigy dansau şi se simţeau bine pe muzica lor

şi pozele de rigoare